RSS Feed

Monthly Archives: decembrie 2014

Posted on

GNOCCHI ALLA SORRENTINA

pic10

                      Sunt fan al pastelor homemade! Am incercat o sumedenie de combinatii pana acum, insa, cele despre care va povestesc acum, au fost cele mai bune mancate de mine vreodata! Criticul meu principal, Lucian, mi-a marturisit acelasi lucru.

                     Am mai gatit gnocchi, dar de fiecare data cumparati de la supermarket si in variante mai rapide. Fie aruncati in niste unt topit aromat cu salvie sau bine invaluiti de cateva linguri de pesto. Nici acestia nu au fost de lepadat, dar nimic nu se compara cu pasta facuta in bucataria ta. Asa ca, mergeti pe mana mea si faceti gnocchi homemade. Si eu am fost putin tematoare la inceput ca nu cumva sa se destrame in apa clocotita. Dar, daca urmati cateva reguli simple, veti reusi sa obtineti niste gnocchi perfecti, si anume: cartofii trebuie sa fie rosii, fainosi; amestecati cartofii cu faina cat acestia inca sunt calzi; fierbeti pana cand pasta pluteste, nu mai mult; de asemenea, cartofii nu trebuie sa fie noi, intrucat acestia sunt mai zemosi.

                   Ingredinte pentru doua portii (recunosc: doua portii pentru oameni pofticiosi 😉 ):

  1. – 500 gr. cartofi rosii,
  2. – 100 gr. faina,
  3. – 500 ml. suc de rosii,
  4. – 1 mana frunze busuioc proaspat,
  5. – 200 gr. mozzarela,
  6. – parmezan ras (sincera sa fiu, aici n-am cantarit, dar cu aproximatie, cred ca am folosit cam 6 linguri),
  7. – 2 linguri ulei de masline,
  8. – 1 ardei iute uscat,
  9. – sare si piper.

 Am zdrobit cartofii fierti si i-am omogenizat cu faina, formand aluatul.

pic1

pic2

Din aluat am format snururi lungi si le-am taiat in bucatele cam de 2 cm. lungime. Am trecut fiecare gnocchi peste forma speciala, pentru a-i da striatiile specifice. Daca nu aveti o astfel de forma, puteti trece fiecare gnocchi peste dintii unei furculite.

IMG_1169

Apoi trebuie lasati aproximativ o jumatate de ora, pe masa pudrata cu faina, pentru a se usca.

IMG_1175

Intre timp pregatim sosul. Intr-o tigaie turnam putin ulei de masline, il incalzim usor, iar apoi, adaugam sosul de rosii, ardeiul iute tocat cat mai marunt, frunzele de busuioc, sare si piper proaspat macinat. Dam in cateva clocote si oprim focul.

Continuam cu pastele. Aruncam gramajoara de gnocchi in apa clocotita si putin sarata si ii fierbem pana in momentul in care plutesc.

Cu ajutorul unei supiere ii scurgem bine de apa si ii adaugam peste sos, impreuna cu doua linguri de parmezan ras. Mai dam intr-un clocot totul, apoi impartim gnocchi innecati in sos in doua vase termorezistente.

pic6

Asezam peste ei mozzarela rupta fasii si cate doua linguri de parmezan.

pic7

Introducem vasele in cuptorul incins si coacem la foc mediu pentru aproximativ 15 minute.

pic8

pic9

Cam asta a fost tot: gatit, pozat, mancat, postat! Acum nu-mi ramane decat sa astept comentariile voastre, pentru ca, marturisesc, tare mi-ar placea sa va fi inspirat cu reteta mea si sa va incumetati sa va faceti singuri pastele!

Enjoy!

Reclame
Posted on

VRABIOARA DE VITA LA GRATAR SI-O SALATA SANATOASA

           pic6

             Recunosc! Vara este anotimpul meu preferat! Insa si iarna are farmecul ei. De fapt, doar luna decembrie este plina de magie. Ador weekendurile relaxante, in care stau o zi intrega in pijamale, cu telecomanda in mana, band ciocolata calda, adulmecand mirosul de portocale si scortisoara care pluteste in aer si totodata, admirand flacara suava a lumanarilor parfumate. Este tare placut! Iti creaza o stare de melancolie si de aduceri-aminte despre vremurile de demult, cand mami si mamaia ma dadeau cu forta afara din casa pentru a ma zbengui cu copiii in zapada. De atunci s-a vazut ca nu prea imi placea iarna, pentru ca in cel mult jumatate de ora, imi paraseam gasca de prichindei imbujorati si veneam la geam strigand in disperare sa ma primeasca in casa! Se amuzau tare mult pe seama mea. Nu intelegeau cum de nu sunt incantata, la fel ca toti ceilalti copilasi, de neaua cea pufoasa! De fapt, chiar acum scriind, mi-am dat seama ca, de fapt, ador iarna, dar numai din interiorul casei sau mai precis al bucatariei!

           Probabil ca va intrebati ce legatura are toata povestea de mai sus cu vita la gratar! Cred ca niciuna! Doar ca asta am simtit sa scriu! Cred ca Magic FM, cu colindele sale de decembrie, mi-au transmis acesta stare!

           Vita a devenit una din carnurile noastre preferate in ultimul timp! Asta pentru ca incercam sa adoptam un stil de viata mai sanatos. Ma inspir foarte mult din scrierile lui Adi Hadean. De fapt, cam de la el am invatat sa gatesc vita. Sau mai bine zis anumite parti ale vitei, cum ar fi vrabioara. Pe multi ii inspaimanta gandul de a o gati si adopta inca inainte de a incerca, ideea ca nu le place carnea de vita, ba ca este „atoasa”, ba ca nu ar putea servi carne in sange. Am incercat sa le explic catorva ca rosul acela din mijloc nu este sange. Insa, din pacate, pana acum, nicio sansa de izbanda!

            Sa va zic despre vrabioara mea! Nu am cantitati exacte, pentru ca am facut-o dupa cum am simtit. Pentru o portie am folosit o bucata de vrabioara de vita cam cat o palma, groasa cam de doi centimetri! Am marinat-o o zi intreaga in ulei de masline, vin rosu, o bucatica de ceapa, cimbru, sare si piper.

           Inainte de a o prepara am scos-o din marinada si am lasat-o la temperatura camerei cam o jumatate de ora. Am incins bine o tigaie de fonta, pe care am uns-o cu foarte putin ulei de masline si am fript carnea nici mai mult, nici mai putin de 4 minute pe fiecare parte. Nu este nevoie sa o intoarceti de mai multe ori.

pic

       PicMonkey Collage

  Asezati carnea fripta pe un tocator de lemn si acoperiti-o cateva minute cu folie de aluminiu. Timp in care va puteti ocupa de salata. Pentru aceasta am folosit o mana de rucola, una de salata eisberg, cateva boabe de rodie, cateva cubulete de blue cheese, iar pentru dressing zeama de lamaie amestecata cu putin ulei de masline, sare si piper. Intru-un bol amestecam toate ingredientele salatei, apoi feliem vita si a o asezam peste salata.

pic2

       pic3

 Simplu, bun si extrem de rapid!

Enjoy!  

%d blogeri au apreciat asta: